Unul dintre procesele tehnologice cel mai des intalnite, mai ales in metalurgie, este sudarea. Aceasta presupune unirea a doua materiale la temperaturi ridicate si vine la pachet cu necesitatea cunoasterii procedeului potrivit ce trebuie aplicat, dar si a purtarii unui echipament de protectie.
Sudarea este o activitate care necesita in acelasi timp pregatire si experienta. De aceea, inainte sa incepi sa sudezi, invata care sunt aparatele, accesoriile si materialele de adaos de care ai nevoie, care sunt etapele ce trebuie parcurse si care sunt regulile pe care ar fi bine sa le respecti pentru a-ti desfasura activitatea in bune conditii.
Ce este sudarea?
Stii deja din articolele noastre anterioare ce inseamna sudarea si ce echipamente de sudura sunt potrivite in activitatea ta de bricolaj, fie ca esti profesionist sau amator in domeniu.
Sudura, acea operatiune de imbinare nedemontabila a unor obiecte din materiale de obicei metalice (sau termoplastice), poate fi facuta prin topire, aplicarea presiunii, difuzie etc, cu sau fara ajutorul unor materiale de adaos/lipire.
Atunci cand iei decizia de a suda, ar fi bine sa te informezi in prelabil cu ce materiale poti lucra si ce tip de sudura poti folosi pentru a-ti duce proiectul la bun sfarsit.
Ce materiale pot fi sudate?
Atunci cand sudezi, unesti prin fuziune doua piese sau materiale din metal, aliaje metalice sau polimeri (termoplastice). Operatiunea are loc la temperaturi mari, cu sau fara material de adaos (sudare prin topire), iar straturile superficiale de atomi sunt activate astfel, printr-un aport energetic controlat.
Materialul de adaos folosit uneste de obicei doua piese cu proprietati fizico-chimice diferite (aliaje metalice diferite) sau zone de rost de dimensiuni mari.
Materialele ce pot fi unite prin sudura sunt:
- oteluri (carbon, inoxidabile, durificabile);
- aluminiu si aliaje;
- nichel si aliaje;
- cuprul si aliaje;
- titan si aliaje (in industria aerospatiala);
- fonta;
- materiale neferoase reactive si refractare;
Care sunt avantajele sudarii?
Sudarea materialelor este o procedura relativ recenta, prima astfel de operatiune fiind realizata la nivel rudimentar in secolul XIX.
Odata dezvoltata si perfectionata, sudarea a putut inlocui alte proceduri de lipire, aducand mai multe avantaje in activitatea omului:
- permite o mai buna imbinare a materialelor si o integritate sporita a pieselor;
- se poate efectua atat in exterior, cat si in interior, cu aparatura portabila;
- asigura imbinari etanse si cu aspect net superior;
- se poate adapta materialelor din care sunt facute piesele;
- costa mai putin decat alte metode de lipire;
- se poate face atat manual, cat si automat;
- se adapteaza spatiului sau lipsei acestuia la locul de sudat;
- confera durabilitate in timp.
Ca orice activitate de bricolaj, sudura poate avea si dezavantaje:
- dezasamblarea pieselor imbinate se poate face doar prin deteriorarea partiala sau totala a pieselor;
- caldura degajata in timpul sudarii poate duce la degradarea/distorsionarea obiectelor ce urmeaza a fi imbinate;
- aparatura necesara sudarii poate fi relativ costisitoare (mai ales daca este folosita rar);
- pregatirea suprafetelor de lucru poate fi de durata si poate intarzia intregul proces;
- in timpul sudarii se degaja scantei, gaze, fum si temperaturi potential nocive pentru mediu si om.
Ce tipuri de sudare exista?
Sudarea se clasifica in functie de energia folosita si de utilizarea sau nu a materialelor de adaos. Exista, de asemenea, o serie de procedee conexe de sudura care nu sunt folosite pentru a imbina materiale, dar care utilizeaza aceleasi principii ca si sudarea: taierea termica, metalizarea termica si incarcarea prin sudare. Nu in ultimul rand, exista si procedee de lipire, moale (cositorirea) sau tare (brazarea), care pot fi folosite atunci cand lucrarea o permite sau nu este neaparat necesara sudarea.
In functie de energia folosita, vei putea folosi urmatoarele tipuri de sudare:
Sudarea cu energie electrica, care poate fi:
- cu arc electric;
- cu plasma;
- cu fascicul de electroni;
- prin rezistenta electrica;
- cu ajutorul curentilor de inalta frecventa;
- cu fascicul de fotoni (sudare laser)
Sudarea cu energie chimica, care poate fi: - cu flacara;
- sudarea alumino-termica;
- sudarea in foc de forja;
- prin explozie.
` Sudarea cu energie mecanica, care poate fi:
- prin frecare;
- prin percutie;
- cu ultrasunete;
- prin presiune/presare la rece
In functie de utilizarea sau nu a unor materiale de adaos, vei putea folosi urmatoarele tipuri de sudare:
- prin topire - cu ajutorul unor materiale de adaos, marginile pieselor sunt imbinate formand o “baie de sudura” sau o cusatura sudata (amestec de materiale ce formeaza, prin racire, imbinarea intre materiale);
- in stare solida - fara utilizarea unor materiale de adaos, piesele sunt imbinate prin presiune, cu sau fara incalzirea pieselor ce urmeaza sa fie imbinate.
Una dintre principalele metode de sudare utilizate este sudarea prin topire, care are la randul sau mai multe variante, in functie de modul in care este utilizat electrodul din aparatul de sudura. Electrozii de sudura sunt elemente consumabile sau neconsumabile, realizate din materiale cu buna conductibilitate electrica si care transmit curent electric pieselor ce urmeaza sa fie sudate.
Sudarea MMA
Procedeul de sudare cu electrod invelit (MMA) este una dintre cele mai des utilizate metode si presupune aplicare unei tensiuni electrodului invelit care ia contact cu suprafata ce urmeaza sa fie imbinata si care se topeste in baia de sudura. In urma racirii suprafetei de lucru are loc lipirea celor doua materiale/piese. Practic, prin apropierea electrodului circuitul electric se inchide, producandu-se scantei care asigura sudarea.
Acest tip de sudare te ajuta sa imbini materiale de grosimi diferite si este mai usor de realizat decat altele, mai ales daca nu ai experienta in domeniu.
Aparatul de sudura cu electrozi inveliti (de tip redresor/transformator) este putin costisitor, poate fi utilizat si la exterior (in conditii de vant) si este rezistent in timp. Totodata, un astfel de aparat are un raport dimensiuni-greutate-consum de energie-randament destul de dezechilibrat, iar sudarea unor materiale de grosimi mari te va obliga sa folosesti o sudare cu mai multe straturi de electrozi.
Pe masif.ro gasesti o gama variata de aparate MMA, iar un aparat sudura Telwin sau un invertor sudura Telwin, spre exemplu, garanteaza performanta si eficienta ridicata.
Sudarea MIG/MAG
Daca alegi ca procedeu de sudura metoda MIG/MAG (Metal Inert Gas/Metal Active Gas) trebuie sa stii ca electrodul invelit este inlocuit cu o rola de sarma care constituie material de adaos. O varianta a aparatului de sudura MIG/MAG cu rola este sarma cu flux, in care miezul sarmei se transforma in gazul protector al arcului de sudura si creeaza zgura regasita pe cordonul de sudura. Gazul poate fi inert (argon si heliu) sau activ (dioxid de carbon). Materialele pe care le poti suda cu un aparat MIG/MAG sunt cuprul, aluminiul sau otelul.
O subprocedura a acestui tip de sudare este MIG/MAG Tandem, ce utilizeaza ambele tipuri de gaz si creeaza astfel un aparat mai eficient decat varianta singulara.
Prin comparatie cu aparatele de sudura MMA, cele MIG/MAG realizeaza o sudura mai rapida, mai neteda, mai curata (emisii de fum reduse), mai rezistenta si poate fi utilizat si de sudorii incepatori. Costurile unui astfel de aparat sunt insa mai ridicate si nu il vei putea folosi decat la interior, deoarece curentii de aer pot indeparta gazul protector din zona baii de sudura.
Sudarea TIG/WIG
Derivat din sudarea cu electrod invelit, procedeul de sudare TIG (Tungsten Inert Gas) sau WIG (Wolfram Inert Gas) utilizeaza un electrod neconsumabil, cu rol de conductor al curentului electric si de activator al arcului electric. Electrodul din tungsten sau wolfram nu se topeste, avand o durata de viata indelungata si nu constituie material de adaos, putand astfel imbina aproape orice tip de materiale (otel, aluminiu, cupru, nichel, aliaje etc).
Sudarea TIG/WIG este considerata una dintre cele mai eficiente metode de sudare prin topire. Aparatul de sudura TI/WIG realizeaza o sudare precisa, rezistenta, fara reziduuri si poate fi utilizat si pentru materiale subtiri.
Pentru a folosi un astfel de aparat, ai nevoie insa de experienta in domeniu, iar sudarea in sine se va face mai lent. Totodata, costul unui astfel de aparat si al gazului necesar procesului de sudura va face ca suma necesara sa fie mai mare decat pentru un aparat MMA.
Sudarea cu plasma
Sudura cu plasma utilizeaza un electrod neconsumabil. Plasma este o stare in care gazul devine conductiv (ionizat) electric la temperaturi extreme.
La sudarea cu plasma arcul electric este concentrat intr-un singur punct, cu ajutorul unei strangulari (mecanice sau electromagnetice), iar temperatura coloanei de plasma este mai ridicata decat cea degajata de un electrod obisnuit.
Generatorul unui aparat de sudare cu plasma este mult mai complex decat unul TIG/WIG si mult mai eficient, insa trebuie sa iei in calcul costurile de achizitie ridicate, usor inaccesibile pentru un amator de bricolaj.
Sudarea in puncte
Aparatul de sudare in puncte lipeste doua sau mai multe foi de metal fara utilizarea unui material de adaos. Se folosesc, in schimb, doi electrozi din aliaj de cupru care sunt diferiti, in functie de aplicatie. Procedeul presupune aplicarea presiunii si caldurii pe zona de sudura, operatiune ce topeste materialul si ajuta partile sa fuzioneze.
Materialele ce pot fi sudate prin puncte sunt otelul (in special cel zincat si cel inoxidabil), aliajele de nichel, titanul, cuprul si aliajele sale, aluminiul (doar in cazuri speciale).
Sudura prin puncte se face in atelierele de tinichigerie auto, dar si in liniile de productie de volum mare din industria auto, din cea aerospatiala, feroviara, confectii metalice sau electrocasnice.
Acest tip de sudura, care este relativ usor de folosit chiar si de cei mai putin experimentati, ofera o rata ridicata de protectie asupra pieselor, deoarece doar o mica suprafata a metalului este afectata de caldura. De asemenea, metalele subtiri pot fi sudate eficient in straturi, costurile de sudare sunt mici, iar pentru operatiuni mai complexe se poate alege automatizarea.
Totodata, daca alegi sa sudezi prin puncte, trebuie sa stii ca poti suda doar materiale subtiri, care se pot deforma in timpul procesului si ca, daca modifici sursa de alimentare, sudarea va fi una slaba calitativ.
Vrei sa descoperi care este tipul de sudura potrivit activitatii tale de bricolaj? Afla acum de la specialistii Masif ce tipuri de sudura sunt disponibile si alege-l pe cel care te ajuta sa obtii rezultatul dorit.
Daca ai intrebari suplimentare in legatura cu subiectul acestui articol sau daca vrei sa afli mai multe informatii despre produsele afisate pe masif.ro, te invitam sa ne contactezi CLICK AICI, la telefon 0374.477.200 sau e-mail [email protected]!
Scrie un comentariu