Mituri despre procedeele de sudura

Mituri despre sudura

Sudarea este o activitate cu un grad de dificultate mai mare, ce presupune unirea a doua materiale la temperaturi ridicate si care necesita experienta si pregatire prealabila. Stii deja din articolele noastre anterioare ce inseamna sudarea si ca este una dintre activitatile in cadrul careia purtarea unui echipament de protectie este obligatorie, pentru a evita accidentele.

Definita ca operatiunea de imbinare nedemontabila a unor obiecte din materiale de obicei metalice (sau termoplastice), sudura poate fi facuta prin topire, aplicarea presiunii, difuzie etc, cu sau fara ajutorul unor materiale de adaos/lipire. Pentru a obtine rezultatele dorite, trebuie sa stii ca fiecarui tip de material i se poriveste un anumit tip de sudura.

Care este echipamentul necesar pentru sudura?

echipamente de sudura

Fie ca esti amator sau sudor profesionist, stii deja ce vei avea nevoie in activitatea ta de echipament specializat, compus din:

  • aparatul de sudura – fara unul potrivit, nu iti poti incepe proiectul;
  • electrozii - sunt elemente realizate din material conductor, care transmit arcul electric din aparat catre suprafata sudata; pot fi – rutilici (supertit), bazici sau celulozici si sunt necesari pentru aparate MMA si MIG-MAG;
  • materialul de adaos - pentru aparatele TIG-WIG sunt necesare baghete de sudura, care se topesc odata cu materialul sudat (datorita caldurii generata de arcul electric);
  • cabluri si clesti de sudura;
  • accesorii de sudura – cu rol in usurarea procesului de sudura si obtinerea unei lini de sudura de calitate;
  • echipamentul de protectie – manusi, masca de sudura, sort de sudura, salopeta, jacheta de protectie, incaltaminte adaptata etc.

Care sunt procedeele de sudura?

Sudarea poate fi clasificata in functie de energia folosita si de utilizarea sau nu a materialelor de adaos. Exista si o serie de procedee conexe de sudura care nu sunt folosite pentru a imbina materiale, dar care se bazeaza pe aceleasi principii ca si sudarea: taierea termica, metalizarea termica si incarcarea prin sudare. Sunt, de asemenea, procedee de lipire moale (cositorirea) sau tare (brazarea), care pot fi folosite atunci cand lucrarea o permite sau nu este neaparat necesara sudarea.

Mituri despre sudura

In functie de energia folosita, vei putea folosi urmatoarele tipuri de sudare:

  • cu energie electrica;
  • cu energie chimica;
  • cu energie mecanica.

In functie de pozitia pieselor pe care urmeaza sa le unesti, sudura poate fi:

  • cap la cap;
  • in colt interior/exterior;
  • in muchie;
  • in cruce/in T;
  • prin suprapunere;
  • cu margini rasfrante.

In functie de utilizarea sau nu a unor materiale de adaos, vei putea folosi urmatoarele tipuri de sudare:

  • prin topire - cu ajutorul unor materiale de adaos, marginile pieselor sunt imbinate formand o “baie de sudura” sau o cusatura sudata (amestec de materiale ce formeaza, prin racire, imbinarea intre materiale);
  • in stare solida - fara utilizarea unor materiale de adaos, piesele sunt imbinate prin presiune, cu sau fara incalzirea pieselor ce urmeaza sa fie imbinate.

Una dintre principalele metode de sudare utilizate este sudarea prin topire, care are la randul sau mai multe variante, in functie de modul in care este utilizat electrodul din aparatul de sudura. Electrozii de sudura sunt elemente consumabile sau neconsumabile, produse din materiale cu buna conductibilitate electrica si care transmit curent electric pieselor ce urmeaza sa fie sudate.

Mituri false despre sudare

De-a lungul timpului, despre procedeele de sudura au aparut mituri, mai mult sau mai putin false, care pot ingreuna atat informarea celor interesati sa sudeze, cat si activitatea in sine. Totodata, lipsa de informare corecta si neutilizarea protectiei corespunzatoare pot duce la instalarea unor afectiuni medicale ireversibile sau greu reversibile asupra sudorului.

Astfel, despre sudura FLUX s-a spus ca:

  • creeaza mai multi stropi decat sudura in mediu de gaz protector – fals, acest lucru intamplandu-se doar daca polaritatea aparatului nu este corespunzatoare (spre deosebire de MIG MAG, unde pistoletul se leaga la borna “+” si masa la “-“, la FLUX legarea se face invers);
  • penetrarea materialului este slaba – fals, deoarece s-a observat ca pentru setari identice la sudura in mediu protector si cu sarma cu FLUX, penetrarea cordornului cu flux este mai buna;
  • se creeaza spori in cordonul de sudura – fals, deoarece crearea de spori se poate face doar daca duza de gaz este prea aproape de materialul sudat (lucru care se intampla si la sudura cu gaz protector).

Despre sudura in general s-a spus ca:

  • esti in siguranta, indiferent daca sudezi echipat sau nu – fals, daca nu esti echipat corespunzator, cu imbracaminte si incaltaminte adecvata (pantofi cu talpa de cauciuc), riscul de electrocutare este destul de mare;
  • gazele degajate prin sudare nu sunt toxice – fals, gaze precum dioxidul de carbon, argonul sau amestecurile (oxigen, hidrogen, azot si heliu) pot fi foarte toxice, mai ales inhalate in cantitati mari de un sudor fara masca de protectie sau care sudeaza in spatii neaerisite corespunzator;
  • cordonul de sudura nu poate provoca arsuri – fals, deoarece cordonul si resturile de sudura (zgura) pot atinge temperaturi foarte mari, care provoaca arsuri la nivelul pielii neprotejate de un sort ignifug si de manusi profesionale;
  • lumina ce rezulta din flama este sigura pentru ochi – fals, “flama” puternica (radiatii UV si X, in cantitate mare) poate provoca leziuni oculare daca sudorul nu foloseste ochelari sau masca de protectie;
  • pregatirea suprafetelor de lucru nu necesita protectie – fals, taiere si slefuirea pieselor ce urmeaza sa fie sudate sunt activitati ce pot expune la risc de impact (taieturi, laceratii) si la zgomot peste valorile optime;
  • expunerea la fumul de sudura fara protectie nu provoaca afectiuni – fals, expunerea la compusi precum crom sau nichel (sudarea otelului inoxidabil) poate provoca probleme respiratorii (ex. astm), expunerea la mangan poate provoca probleme ireversibile ale sistemului nervos (coordonare slaba, dificultati de vorbire etc.), expunerea la zinc (sudarea otelului galvanizat) da efecte asemanatoare cu gripa.

Care sunt materiale care se pot suda?

Mituri sudura

Sudarea este unirea prin fuziune a doua piese sau materiale din metal, aliaje metalice sau polimeri (termoplastice). Operatiunea are loc la temperaturi mari, cu sau fara material de adaos (sudare prin topire), iar straturile superficiale de atomi sunt activate astfel, printr-un aport energetic controlat. Materialul de adaos folosit uneste de obicei doua piese cu proprietati fizico-chimice diferite (aliaje metalice diferite) sau zone de rost de dimensiuni mari.

Materialele ce pot fi lipite prin sudura sunt:

  • oteluri (carbon, inoxidabile, durificabile);
  • aluminiu si aliaje;
  • nichel si aliaje;
  • cuprul si aliaje;
  • titan si aliaje (in industria aerospatiala);
  • fonta;
  • materiale neferoase reactive si refractare;
  • wolfram, molibden (in industria elementelor pentru iluminat);
  • termoplastice/polimeri.

Ce calitate trebuie sa aibe materialul?

In general, suprafata care urmeaza sa fie sudata trebuie sa aiba fie pregatita corespunzator pentru a obtine rezultatele dorite. Sunt elemente precum tipul de material, dimensiunea si grosimea acestuia, dar si zona de lucru, care pot influenta calitatea sudurii.

Inainte de a incepe sa sudezi, ar fi bine sa te asiguri ca ai curatat foarte bine suprafetele, pentru a indeparta impuritatile care ar putea afecta rezistenta, durabilitatea si calitatea sudurii.

Avantajele sudarii materialelor

Sudarea are o serie intreaga de avantaje fata de alte metode de imbinare:

  • permite o mai buna imbinare a materialelor si o integritate sporita a pieselor (productivitate ridicata);
  • se poate efectua atat in exterior, cat si in interior, cu aparatura portabila;
  • asigura imbinari etanse si cu aspect net superior (spre deosebire de nituire, de ex.);
  • se poate adapta materialelor din care sunt facute piesele (inclusiv semifabricate);
  • costa mai putin decat alte metode de lipire;
  • asigura pierderi de material cu pana la 50% mai mici decat alte procedee (este mai putin poluanta);
  • se poate face atat manual, cat si automat;
  • se adapteaza spatiului sau lipsei acestuia la locul de sudat;
  • poate fi realizata pe orice dimensiuni de piese;
  • confera durabilitate in timp (proprietati mecanice superioare).

De luat in calcul printre avantaje este si faptul ca echipamentele necesare pentru sudura sunt relativ simple si putin costisitoare prin comparatie cu alte procedee de lipire.

Mituri despre sudura

Dezavantajele sudarii materialelor

Sudarea poate avea si dezavantaje, nefiind o procedura perfecta:

  • pot aparea, in timpul lucrului, defecte greu vizibile, care sa duca in timp la desprinderea/fisurarea prematura a suprafetelor;
  • dezasamblarea pieselor imbinate se poate face doar prin deteriorarea partiala sau totala a pieselor;
  • caldura degajata in timpul sudarii poate duce la degradarea/distorsionarea obiectelor ce urmeaza a fi imbinate;
  • aparatura necesara sudarii poate fi relativ costisitoare daca este folosita rar;
  • pregatirea suprafetelor de lucru poate fi de durata si poate intarzia intregul proces;
  • in timpul sudarii se degaja scantei, gaze, fum si temperaturi potential nocive pentru mediu si om;
  • activitatea implica obligatoriu o pregatire de specialitate a persoanei care o executa.

Tipuri de sudare in functie de energia folosita

In functie de energia folosita, vei putea folosi urmatoarele tipuri de sudare:

Sudarea cu energie electrica

Sudura electrica este procesul care utilizeaza un arc electric sau de alta natura, pentru a crea caldura necesara topirii si unirii metalelor.

Acest tip de sudura poate fi:

  • cu arc electric;
  • cu plasma;
  • cu fascicul de electroni;
  • prin rezistenta electrica;
  • cu ajutorul curentilor de inalta frecventa;
  • cu fascicul de fotoni (sudare laser).

Sudarea cu energie chimica

Sudarea cu energie chimica foloseste ca sursa termica reactia chimica controlata si poate fi:

  • cu flacara (oxi-acetilenica, oxi-metanica, oxi-propanica, oxi-hidrica sau oxi-benzeica);
  • sudarea alumino-termica;
  • sudarea in foc de forja;
  • prin explozie.

Sudarea cu energie mecanica

Sudarea cu energie mecanica imbina metalele in stare solida prin aplicarea unei forte continue, fara incalzirea componentelor.

Aceasta poate fi facuta:

  • prin frecare;
  • prin percutie;
  • cu ultrasunete;
  • prin presiune/presare la rece

Alte sfaturi practice pentru procedeele de sudura

sfaturi despre sudura

Sudarea este o activitate care, executata in mod corect, poate oferi rezultate spectaculoase si de durata. Daca insa nu sunt respectate niste reguli minime de lucru si siguranta, sudorul poate fi afectat, iar lucrarea compromisa.

De aceea, atunci cand sudezi, ar fi bine sa:

  • citesti cu atentie instructiunile de folosire ale aparatului de sudura si ale accesoriilor;
  • folosesti in permanenta echipamentul de protectie adecvat;
  • lucrezi intr-un spatiu aerisit in mod natural, sau cu posibilitate de aerisire artificiala;
  • indepartezi orice recipient/material cu potential inflamabil;
  • nu privesti direct in flacara de sudura, ci printr-o masca sau prin ochelari adaptati;
  • nu atingi metalul legat la aparatul de sudura atunci cand acesta este pornit – risc de electrocutare;
  • nu atingi fara manusi obiectele sudate imediat dupa terminarea lucrului – risc de ardere;
  • faci conexiunile in mod corect, pentru a evita defectele de sudura;
  • fixezi corect duzele, contactele si celelalte componente ale ansamblului;
  • tii cont de conductivitatea electrica a suprafetelor si sa montezi aparatul de sudura in asa fel incat sa nu afectezi circuitul electric;
  • nu folosesti aparate deteriorate, cu cabluri dezizolate sau conectori deteriorati;
  • nu lucrezi pe suprafete curatate anterior cu solventi clorurati sau in apropierea acestora;
  • sudezi in locuri uscate, conectat la o priza cu impamantare;
  • nu dezgheti conducte cu aparatul de sudura;
  • nu lucrezi in rezervoare sub presiune, in containere sau tevi ce contin substante inflamabile;
  • mentii o pozitie stabila de lucru, fara platforme de lucru la inaltime.

Vrei sa folosesti aparatul de sudura in cele mai bune conditii si fara sa te expui unor pericole cu potential vatamator? Afla de la specialistii Masif care sunt cele mai cunoscute mituri despre procedeele de sudura, dar si alte informatii esentiale in activitatea ta si sudeaza fara griji!

Daca ai intrebari suplimentare in legatura cu subiectul acestui articol sau daca vrei sa afli mai multe informatii despre produsele afisate pe masif.ro, te invitam sa ne contactezi CLICK AICI, la telefon 0374.477.200 sau e-mail [email protected]! 

Distribuie acest articol